Deoarece limba turcă este o limbă aglutinantă ( cuvintele se formează prin alipirea sufixelor) avem nevoie de o regulă cu ajutorul căreia vom alipi aceste sufixe. Regula armoniei vocalice Cele 8 vocale din limba turcă se grupează astfel: 1. După locul de articulare , adică după cum se articuleaza in regiunea anterioara sau posterioara a cerului gurii , avem urmatoarele tipuri de vocale : Vocale anterioare ( moi ): e, i , ö, ü Vocale posterioare ( dure ) : a , ı , o , u 2. După forma de deschidere a buzelor : Vocale nerotunjite : a, e - deschise I , i – inchise Vocale rotunjite : O, ö - deschise U , ü - inchise 3. după gradul de deschidere a maxilarului : Vocale deschise : a , e, o , ö Vocale închise : ı, i, u,ü Pentru a fi mai usor de memorat, v-am atașat mai jos un tabel care cuprinde notiunile de mai sus Forma de deschıdere a buzelor nerotunjıte
