Cum formăm cuvinte în limba turcă? Regula armoniei vocalice

Deoarece limba turcă este o limbă aglutinantă ( cuvintele se formează prin alipirea sufixelor) avem nevoie de o regulă cu ajutorul căreia vom alipi aceste sufixe.

Regula armoniei vocalice 

Cele 8 vocale din limba turcă se grupează astfel:

1. După locul de articulare, adică după cum se articuleaza in regiunea anterioara sau posterioara a cerului gurii, avem   urmatoarele tipuri de vocale: 

1. Vocale anterioare  ( moi ): e, i, ö, ü 

2. Vocale posterioare ( dure ) : a , ı , o , u 

2. După forma de deschidere a buzelor :  

1. Vocale nerotunjite :  

• a, e - deschise 

• I , i – inchise 

 

2. Vocale rotunjite: 

• O, ö - deschise 

• U , ü - inchise 

 

3.  după gradul de deschidere a maxilarului :

        

            Vocale deschise : a , e, o , ö

            Vocale închise : ı, i, u,ü

Pentru a fi mai usor de memorat, v-am atașat mai jos un tabel care cuprinde notiunile de mai sus

Forma de deschıdere a buzelor	nerotunjıte		Rotunjıte
Gradul de                                          deschidere      Locul de articulare	deschis	închis	deschis	închis
Anterioare	e	i	ö	ü
Posterioare	a	ı	o	u

Când folosim aceste reguli?

Alipirea sufixelor

Pentru a alipi unui cuvant sufixul corect vom folosi prima regulă, cea a vocalelor moi și dure. 

Dacă ultima vocală din cuvant este o vocala moale și cea din sufix va fi tot moale. 

Dacă ultima vocală din cuvant este o vocala dură și cea din sufix va fi tot dură.

Însă, pentru a folosi vocala corectă va trebui sa respectam și celelalte 2 reguli.

Formarea cuvintelor 

Conform regulii armoniei vocalice, într-un cuvânt ar trebuie sa fie vocale de același tip, însă pot exista și excepții:

Exemplu:

cuvinte care respecta regula: defter - caiet , elma - măr

cuvinte care nu respecta regula : otobüs - autobuz, tatil- vacanță

Până data viitoare, numai bine și spor la învățat!😊